Oferte Maroc 2020

Maroc

Care este topul hotelurilor din Maroc?

946 rezultate gasite

Riad Madani  

TripAdvisor Traveler Rating
TripAdvisor, nota 4.0
nota 4.0 din 24 evaluari

Marrakesh, Interiorul Marocului, Maroc  

Mnar Park Apartments  

TripAdvisor Traveler Rating
TripAdvisor, nota 3.5
nota 3.5 din 6 evaluari

Tangier, Interiorul Marocului, Maroc  

Golden Tulip Farah Safi  

TripAdvisor Traveler Rating
TripAdvisor, nota 2.0
nota 2.0 din 70 evaluari

Safi, Interiorul Marocului, Maroc  

Royal Mansour Marrakech  

Marrakesh, Interiorul Marocului, Maroc  

Ag Hotel&Spa Marrakech  

Marrakesh, Interiorul Marocului, Maroc  

Al Maaden Villahotel&Spa  

Marrakesh, Interiorul Marocului, Maroc  

Amanjena  

Marrakesh, Interiorul Marocului, Maroc  

Art Palace Suites Hotel&Spa  

Casablanca, Casablanca si imprejurimi, Maroc  

Atlas Essaouira&Spa  

Essaouira, Interiorul Marocului, Maroc  

Blue Sea Le Printemps  

Marrakesh, Interiorul Marocului, Maroc  

Cesar Resort&Spa  

Marrakesh, Interiorul Marocului, Maroc  

Cesar&Spa  

Tangier, Interiorul Marocului, Maroc  

Claudio Bravo Palace  

Taroudannt, Agadir si imprejurimi, Maroc  

Dar Al Assad  

Marrakesh, Interiorul Marocului, Maroc  

Dar El Kebira  

Rabat, Interiorul Marocului, Maroc  

Dar Les Cigognes  

Marrakesh, Interiorul Marocului, Maroc  

Dar Rhizlane  

Marrakesh, Interiorul Marocului, Maroc  

Dar Sour  

Marrakesh, Interiorul Marocului, Maroc  

Domaine Tarik  

Marrakesh, Interiorul Marocului, Maroc  

El Minzah Hotel  

Tangier, Interiorul Marocului, Maroc  

Es Saadi Resort-Hotel  

Marrakesh, Interiorul Marocului, Maroc  

Es Saadi Resort-Palace  

Marrakesh, Interiorul Marocului, Maroc  

946 rezultate gasite

Care sunt cele mai populare regiuni din Maroc?

Care sunt conditiile de intrare in Maroc?

Alte informatii despre Maroc

VALORILE CULTURALE MAROCANE: Siguranţa familiei, armonia familiei, vârsta, autoritate, compromis, devoluţie, rabdare, caracter indirect, ospitalitate, caracter formal/admiraţie, reputaţie, înrudiri, apartenenţă, Prietenie, recunoaştere socialǎ, tradiţie. STATUTUL FEMEII IN ACEASTA TARA: Rolul femeii este strâns legat de religie în islamism, în special în Orientul Mijlociu, unde femeile nu pot desfăşura aceleaşi activităţi ca şi în ţările occidentale. În Maroc restricţiile impuse femeilor au influenţǎ atât asupra accederii femeilor în funcţiile de conducere, cǎt şi asupra modelelor de cumpărare. În afarǎ de produsele alimentare, la toate celelalte produse bărbatul ia decizia finalǎ la cumpărare. În Maroc, o bunǎ gospodinǎ este cea care , în fiecare zi, merge la piaţǎ pentru a cumpăra legume, fructe, carne şi pâine. Ea va considera cǎ este bine servitǎ dacǎ poate atinge şi gusta diferitele produse de pe tarabǎ. Ea va da comandǎ lui Hamidon, proprietarul, care va fi curtenitor şi va pregăti cu deplinǎ încredere produsele, în timp ce ea va merge altundeva pentru a-şi continua drumul. O orǎ mai târziu, ea va reveni pentru a plăti: Hamidon va rotunji suma de platǎ, vor fi socotite cumpăraturile şi un băiat de prăvălie va merge cu gospodina până la maşinǎ sau chiar până acasă. A doua zi Hamidon va spune : „Cum au fost roşiile mele? Ţi-am spus cǎ sunt bune!”. Un bacşiş va încheia tranzacţia. Comparativ cu o gospodinǎ marocanǎ, în Europa stăpâna exemplarǎ a casei este cea care, o datǎ pe săptămână merge la supermarket pentru a face piaţa, care cumpǎrǎ produsele ce prezintă cele mai bune garanţii de igienǎ ( adică cele care nu au fost atinse de o altǎ persoanǎ sau care sunt bine ambalate), iar dacǎ gustǎ un produs o face pe ascuns. Ea nu va îndrăzni sǎ cearǎ unui angajat sǎ guste pepenele sau un biscuit. Ea trebuie sǎ acorde încredere mărcii şi magazinului. CUMPARATURI: Ocupaţia preferată a comercianţilor de bijuterii, piele, covoare sau mirodenii este tocmitul. Un preţ, oricât de mic, acceptat fără tocmeală, este o adevărată jignire la adresa celor care vând obiectele.

Asezare:
Nordul Africii, se invecineaza cu Marea Mediterana si Oceanul Atlantic, intre Algeria si Sahara de Vest.

Suprafata:
446,550 km²

Clima:
Mediteraneana, devine extrema in interior.

Istorie:
Coloniile feniciene de pe litoralul Marocului intra în sec. V – II î.e.n. în sfera de influenţa a Catarginei, ca şi Regatul Mauritaniei, creat de triburile berbere. Provincie romana in sec. I – V d.Hr., posesiune vandală, sec. V – VI, apoi bizantină, sec. VI-VIII, Marocul este cucerit în sec. VIII de arabi, devenind o parte a lumii islamice. Portughezii şi spaniolii ocupa în sec. XV temporar porturile Ceuta, Tanger, Melilla etc. Moulay ar-Raşid, proclamat la Fes, în 1666, sultan al Marocului, întemeiaza dinastia Alauita, ce domneşte pâna astazi. Pe la jumatatea sec. XIX Marocul devine o ţinta a tendinţelor coloniale ale Franţei, Spaniei, Marii Britanii şi Germaniei. În 1912, Franţa impune protectoratul sau Marocului. Spania ocupa regiunea Rif, iar Tangerul devine oraş cu statut internaţional. Lupta lunga a Marocului pentru eliberarea de sub stapanire straina se sfarseste in 1957, cand este proclamata independenta. In acelasi an a fost retrocedat Marocului si Tangerul (oras cu statut international). La moartea suveranului Mahommed V (1961) tronul este ocupat de fiul sau Hassan II, Marocul devenind, prin constituţia din 1962 o monarhie constituţionala.

Clima:
Mediteraneana, devine extrema in interior.

Populatie:
33,241,259

Limba:
Araba (oficiala), dialectul berber, franceza vorbita de oameni de afaceri, guvern, si diplomati.

Moneda:
Dirham marocan (MAD) Introducerea precum şi scoaterea valutei naţionale din ţară, este interzisă. În ţară este permisă numai introducerea valutei care poate fi schimbată în bănci, hoteluri, case de schimb

Fus orar:
0 ore GMT

Etnii:
Arabi - Berberi 99.1%, alte etnii 0.7%, Evrei 0.2%

Religii:
Musulmani 98.7%, Cresti 1.1%, Evrei 0.2% Legea islamului –Shari’ah –are o puternica influenta asupra vieţii adepţilor acestei religii. Aceasta se observa numai cu pregnanta în cele cinci rugăciuni zilnice, postul în sfânta luna a Ramadanului şi pelerinajul la Mecca . Islamismul propaga onestitatea, virtutea adevărului, respectul faţǎ de dreptul altuia, moderaţia, sacrificiul şi munca asiduǎ. Islamismul susţine atreprenoriatul, descurajând totuşi acţiunile care ar putea fi interpretate ca exploatarea altora. S-a argumentat uneori cǎ fatalismul Islamic şi tradiţionalismul au încetinit dezvoltarea economicǎ în ţările cu acestǎ religie. Islamismul este o religie monoteistǎ, fondatǎ de profetul Mahommed şi este bazatǎ pe perceptele Coranului - carte sfântǎ la musulmani. Teologia musulmanǎ defineşte tot în ceea ce trebuie sǎ creadă omul, iar legea musulmanǎ prescrie ceea ce trebuie sǎ facă el. Un alt element important al credinţei musulmane îl constituie faptul cǎ ceea ce se întâmplǎ, bun sau rău, se datorează voinţei divine şi este dinainte scris. Aceastǎ credinţǎ fatalistǎ restricţioneazǎ încercarea de a aduce modificări în ţările musulmane. Cuvântul “islam” este infinitivul în arabǎ al cuvântului “supus”. Cei cinci piloni ai islamului sau datoriile marocanului sunt: credinţa(recitarea crezului), rugăciunea, postul, milostenia (pomana) şi pelerinajul la Mecca. Credinţa. Declaraţia de credinţǎ a musulmanilor, numitǎ SAHARADA este următoarea: “ Nu existǎ alt Dumnezeu în afarǎ de Allah, iar Mahommed este profetul sǎu”. Rugăciunea zilnicǎ este numitǎ SALAT şi este consideratǎ “firul direct cu Dumnezeu” . De remarcat cǎ nu existǎ o autoritate ierarhicǎ în Islamism, şi nici la preoţi, rugăciunile fiind conduse de o persoanǎ care cunoaşte Coranul. Postul, numit Ramadan, este de o lunǎ de zile şi se interzice sǎ se mănânce, sǎ se bea şi sǎ se fumeze până la asfinţitul soarelui. Bolnavii şi femeile gravide nu postesc în aceastǎ perioadǎ, ci mai târziu un numǎr de zile egal cu cele nepostite. Postul presupune cǎ-l înţelegi pe cel înfometat. În timpul Ramadanului producţia se reduce deoarece mahomedanii mănâncă noaptea şi se odihnesc mai puţin decât în restul anului. Milostenia (pomana), numitǎ ZACAT, presupune împărţirea bunurilor cu săracii. Pelerinajul la Mecca numit HAGIALÂC, este binecunoscut. El este obligatoriu doar pentru cei capabil fizic şi financiar sǎ-l facă. Pelerinajul începe în a 12-a lunǎ a anului islamic, care este lunar nu solar, aşa cǎ HAGIALÂCUL şi RAMADANUL cad uneori iarna, iar alteori vara. Pelerinii se îmbracă în haine speciale, simple, în aşa fel încât toţi sǎ fie egali în faţa lui Dumnezeu. Ritualul HAGIALÂCULUI presupune înconjurarea pietrei sfinte de 7 ori şi parcurgerea de 7 ori a traseului între Munţii SAFA şi MARWA. Musulmanii sunt împreunǎ pe câmpia Arafatului pentru rugăciuni de iertare, prefigurând Judecata de Apoi. Pelerinajul se încheie cu un festival, la care se fac rugăciuni, daruri, în ziua în care se consfinţeşte sfârşitul Ramadanului. Pelerinajul la Mecca este o formǎ specialǎ de consum. Musulmanii nu consumǎ carne de porc şi alcool. Este interzisǎ şi camăta, însă în practicile moderne de afaceri aceasta este adesea ignoratǎ.

Fii la curent cu informarile cu privire la situatia COVID-19 in turism!